Această poveste prezintă conflictul dintre o văduvă autoritară și zgârcită și nurorile sale. Povestea surprinde cum lăcomia și răutatea duc la fapte reprobabile, iar nedreptatea este în cele din urmă pedepsită.
Rezumat
O bătrână văduvă avea trei fii pe care îi ţinea pe lângă ea. Ei făceau negoț și câștigau mulți bani. Ea voia să-i țină în continuare în casa părintească cu nurorile lor. Pentru cel mai mare a găsit o noră supusă și harnică. Apoi l-a însurat și pe al doilea cu o altă noră tot așa. Când cel mic și-a adus o mireasă pe placul lui, ea s-a supărat. Le dădea mult de lucru nurorilor și pretindea că le veghează cu un ochi care nu doarme. Dar adormea și nurorile profitau. Cea mai tânără le-a convins pe celelalte să mănânce din bunătățile babei. Când aceasta le-a prins, le-a certat.
După obicei, ea le dă de lucru cu măsură şi, cum înserează, se culcă, spunând nurorilor să fie harnice şi dându-le de grijă ca nu cumva să adoarmă, că le vede ochiul cel neadormit.
Apoi cea tânără le-a sfătuit să o bată pe soacră până o lasă moartă. Așa și fac. Când sosesc fiii, cea tânără le spune că soacra e grav bolnavă și le arată cum vrea să le lase casele. Bătrâna moare, iar nurorile împart averea după cum stabiliseră.
Sursa conflictului
Sursa conflictului în povestea "Soacra cu trei nurori" de Ion Creangă este reprezentată de:
- Caracterul autoritar și pretențios al soacrei. Ea vrea să controleze totul și să le impună nurorilor muncă grea și supunere totală. Le privește drept ajutoare, nu ca pe niște egale.
- Zgârcenia soacrei. Deși avea o stare bună, ea caută mereu să economisească, să strângă și să pună nurorile la muncă. Nu le oferă suficentă hrană.
- Curajul și îndrăzneala nurorii celei tinere de a se răzvrăti împotriva pretențiilor soacrei. Ea nu acceptă să trăiască în lipsuri și supunere.
- Lacomia nurorii tinere după bunăstarea soacrei. Ea inițiază furtul de bunuri și în cele din urmă complotul criminal.
- Teamă inițială a celorlalte două nurori de a se opune soacrei. Ele se supun normei, dar cedează în cele din urmă ispitei de a obține mai ușor averea babei.
Sursa principală a conflictului este firea autoritară și zgârcită a soacrei în contrast cu curajul și lăcomia nurorii celei tinere.
Morala
- Relațiile dintre oameni trebuie construite pe respect și înțelegere, nu pe autoritate și forță. Soacra a alimentat conflictul prin impunerea voinței.
- Zgârcenia și lăcomia duc la comportamente reprobabile. Dorința de îmbogățire a nurorii a condus la crimă.
- Faptele rele atrag după sine alte fapte rele. Primul derapaj al nurorilor a antrenat uciderea soacrei.
- Curajul de a te opune răului este important. Celelalte nurori nu au avut acest curaj la început.
- Cedarea ispitelor duce la complicitate la fapte reprobabile. Nurorile au cedat pentru câștig material.
- Răutatea și nedreptatea vor fi în cele din urmă pedepsite, chiar dacă nu imediat.
Povestea transmite mesajul moral că trebuie să evităm extremele, să respectăm regulile societății și să nu cădem pradă ispitelor, pentru a nu deveni complici la fapte rele.
Personaje principale
Personajele principale ale poveștii "Soacra cu trei nurori" de Ion Creangă sunt:
- Soacra - este personajul central în jurul căruia se construiește întreaga acțiune. Ea are trei fii și este focul conflictului cu nurorile prin exigența și zgârcenia ei.
- Nurorile - sunt trei la număr, fiecare fiind soția câte unui fiu. Ele sunt puse în antiteză cu soacra. Cea tânără este spiritul rău care pune la cale uciderea soacrei.
- Fiii - deși apar mai puțin în acțiune, cei trei fii ai bătrânei sunt importanți prin relația lor cu mama și nurorile. Ei sunt motivația pentru care soacra vrea să țină totul unit.
Alte cărți de Ion Creangă
- "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă
- "Povestea porcului" de Ion Creangă
- "Povestea lui Harap Alb", de Ion Creangă.
