Piesa Jocul Ielelor, scrisă de Camil Petrescu și publicată în 1924, este considerată una dintre capodoperele dramaturgiei românești interbelice. Acțiunea se petrece la București, în mediul politic și jurnalistic al vremii, dominat de lupta dintre conservatori și socialiști.
Personajul central este Gelu Ruscanu, un tânăr idealist care conduce ziarul socialist "Dreptatea Socială". Obsedat de ideea de dreptate absolută, Gelu inițiază o campanie împotriva ministrului Justiției, liberalul Șerban Saru Sinești, pe care îl acuză de corupție și crimă.
Relația controversată dintre Gelu și Maria, soția ministrului Sinești, precum și propriul trecut familial, vor pune la încercare credința lui Gelu în valorile absolute. Incapacitatea de a face compromisuri morale în numele "binelui mai mare" duce în final la un deznodământ tragic.
Prin explorarea psihologiei complexe a personajului central și a dilemelor etice cu care acesta se confruntă, piesa constituie o meditație profundă asupra idealismului și compromisului, a raportului dintre individ și societate.
Rezumat pe acte
Actul I
Piesa are loc în redacția ziarului socialist "Dreptatea Socială". Gelu Ruscanu, directorul ziarului, duce o campanie împotriva ministrului Justiției, Șerban Saru Sinești. Gelu susține că are un document compromițător despre Sinești, pe care îl va publica curând.
Vin la redacție mai multe personaje. Fostul ministru conservator Nacianu vine să ceară documentul ca să facă o interpelare în parlament împotriva lui Sinești. Gelu refuză să i-l dea. Soția lui Petre Boruga, activist socialist încarcerat, vine să spună că nu mai poate continua să-l viziteze pe Boruga la închisoare și să se prefacă că încă îi este soție. Ea s-a recăsătorit.
Gelu merge la închisoare să-l vadă pe Petre Boruga, împreună cu Praida. Acolo este șocat de condițiile grele în care este ținut Boruga. Descoperă că documentul compromițător despre Sinești este de fapt o scrisoare de dragoste de la soția lui Sinești către Gelu. Praida îl sfătuiește să nu o publice.
Între timp, Sinești este arătat în biroul său, îngrijorat de campania împotriva lui. Soția lui, Maria Sinești, este și ea tulburată, citind toată noaptea în camera ei.
Actul II
Obsedat de ideea de dreptate absolută, Gelu decide să publice un articolul la adresa ministrului Sinești, cerând demisia sa. În ciuda încercărilor prietenilor săi Praida și Penciulescu de a-l face să renunțe, Gelu rămâne neclintit.
Tensiunea crește în tabloul 2 printr-o scenă tulburătoare în casa ministrului Sinești. Acesta o acuză pe soția sa, Maria, că trăiește doar în lumea cărților și a capriciilor. Disperată, Maria încearcă să îl seducă pe Sinești ca să obțină renunțarea la politică, însă eșuează.
Mătușa Irena, cea care l-a crescut pe Gelu, vine să îl roage să nu publice articolul. Dezvăluie un secret din trecut - tatăl lui Gelu sustrăsese bani de la Sinești. Însă Gelu rămâne ferm pe poziție în numele "dreptății absolute".
În încercarea disperată de a-l opri pe Gelu, Maria Sinești vine la redacție. Discuția lor aduce în prim plan și relația lor din trecut, Maria dorind să știe dacă a fost cu adevărat iubită. Gelu pare clătinat o clipă, dar își reia poziția intransigentă.
O tragedie zguduie personajele în final - pianistul Lipovici din aceeași clădire cu redacția se sinucide împreună cu întreaga familie, din cauza sărăciei. Meditând asupra morții lor inutile, Gelu rămâne totuși ferm hotărât să publice articolul în numele "dreptății absolute", în timp ce în fundal se aude vesela muzică a unei operete europene.
Actul III
La redacție, Penciulescu discută aprins cu Kiriac despre inevitabilitatea războiului. Apoi sosesc Gelu și Praida, nerăbdători să discute cu Sinești, care urmează să vină în vizită.
Întâlnirea tensionată dintre Gelu și Sinești. Gelu îl acuză direct de crimă, iar Sinești respinge acuzațiile cu indignare: "Eu am jefuit, am asasinat?". Aflăm că Gelu deține o scrisoare compromițătoare scrisă de Maria, soția lui Sinești, pe care vrea să o publice. În final, Sinești anunță mărinimos că l-a transferat pe Petre Boruga la spital și va propune gratierea lui.
După plecarea lui Sinești, Gelu și Praida hotărăsc să renunțe la publicarea scrisorii pentru a obține eliberarea lui Boruga. Gelu este profund afectat, simțind că a devenit complicele lui Sinești.
Acasă la Gelu vine Maria, care îl iartă pentru intenția de a publica scrisoarea. Aflăm că în trecut Maria l-a înșelat pe Gelu cu Gaian, cauzând suferință și ruptura dintre ei. Cu toate acestea, Maria îl imploră să o ierte și să fugă împreună pentru a reclădi relația.
La cabina Norei de la teatrul de vară. Dialogul dezvăluie relația controversată dintre tatăl lui Gelu, Grigore Ruscanu, și actrița Nora. Gelu este șocat și dezamăgit să afle că tatăl lui s-a sinucis din cauza acestei femei.
Înapoi la redacție, Gelu este incapabil să mai scrie și anunță demisia. Când sosește din nou Maria, îi cere să fugă împreună, dar Gelu refuză disperat. În final, în aceeași încăpere în care s-a sinucis și tatăl său, Gelu se împușcă, incapabil să găsească un sens în viață. Sinuciderea sa pare a fi influențată atât de moștenirea familiei, cât și de eșecul idealurilor sale.
Personaje principale
Principalele personaje din piesa Jocul Ielelor de Camil Petrescu sunt:
- Gelu Ruscanu - personajul central, tânăr idealist, directorul ziarului socialist "Dreptatea Socială". Conduce o campanie împotriva ministrului Sinești. Are o relație controversată în trecut cu Maria Sinești.
- Maria Sinești - soția ministrului liberal Serban Saru Sinești. A avut în trecut o relație cu Gelu Ruscanu. Încearcă să îl oprească pe Gelu să publice documentul compromițător.
- Șerban Saru Sinești - ministrul Justiției din partea liberalilor, ținta campaniei conduse de Gelu. Este acuzat de corupție și crimă.
- Praida - prieten apropiat și consilier al lui Gelu, încearcă să îl facă să renunțe la publicarea documentului.
- Petre Boruga - activist socialist închis, ale cărui condiții grele de detenție îl revolta pe Gelu.
- Mătușa Irena - cea care l-a crescut pe Gelu, dezvăluie un secret din trecutul familiei Sale.
- Grigore Ruscanu - tatăl lui Gelu, relația controversată cu actrița Nora duce la sinuciderea sa.
Despre autor
Camil Petrescu (1894-1957) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români interbelici. El este cunoscut pentru romanele și piesele sale care explorează psihologia umană și trăirile interioare ale personajelor. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără "Jocul ielelor" (1929), "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" (1930) și "Patul lui Procust" (1933).
Petrescu a fost, de asemenea, profesor de filosofie și critic literar. Opera sa literară a avut un impact semnificativ asupra literaturii române moderne, fiind considerat un precursor al realismului psihologic.
Recenzii carte
"Jocul ielelor" este o carte fascinantă, ce pătrunde în profunzimile sufletului uman și explorează complexitatea relațiilor interpersonale. Camil Petrescu reușește să creeze personaje puternice, cu trăiri intense, și să dezvăluie teme și probleme care rămân relevante și în zilele noastre. Romanul este un adevărat studiu psihologic, cu un limbaj profund și o construcție narativă impresionantă.
Cărți similare
- "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu
- O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale
- "Enigma Otiliei" de George Călinescu
- "Ion" de Liviu Rebreanu
- Romanul adolescentului miop, de Mircea Eliade.
