Categorii

Adina Popescu (1) adolescență (2) al doilea război mondial (5) Alex Moldovan (1) animale (6) Anton Holban (1) aventură (19) Barbu Ștefănescu Delavrancea (2) basm (8) biografie (4) Camil Petrescu (3) Cezar Petrescu (1) clasic (53) comedie (5) contemporană (3) copilărie (1) Daniel Defoe (1) distopie (3) dragoste (2) dramă (2) E.B. White (1) fantezie (9) Ficțiune (50) Ficțiune istorică (5) filosofie (1) Filozofie (1) fisa de lectura (10) Gala Galaction (1) George Călinescu (2) gotic (1) Grigore Băjenaru (1) groază (1) holocaust (2) ioan slavici (3) Ioana Pârvulescu. (1) ion creanga (5) Ion Luca Caragiale (6) Ion Minulescu (1) Ionel Teodoreanu (4) istorie (8) J. D. Salinger (1) Jack London (1) Jennifer Anne Nielsen (1) Jules Vernes (2) la Medeleni (3) Lewiss Carroll (1) literatură franceză (2) Literatură românească (54) Liviu Rebreanu (2) Lois Lowry (1) Lucian Blaga (1) Marin Preda (2) Marin Sorescu (1) Mark Twain (1) Mateiu Caragiale (1) Mihai Eminescu (2) Mihail Drumeș (1) Mihail Sadoveanu (4) Mimi Thebo (1) minunea (1) mircea eliade (3) Mircea Sântimbreanu (1) mister (3) mitologie (1) motivaționale (1) Neil Gaiman (1) non-ficțiune (3) nuvelă (5) Paulo Coelho (1) pentru copii (20) petre ispirescu (2) poezie (2) povestiri scurte (1) psihologie (1) război (7) Roald Dahl (2) roman (16) romantism (1) romanță (2) sci-fi (2) sec. XIX (1) SF (1) Spiritualitate (1) teatru (7) tineri (1) Tom Sawyer (1) umor (6) Vasile Alecsandri (1) Veronica D. Niculescu (2) Victor Ion Popa (1) Wiliam Golding (1)
© Rezumate cărți 2023. Un produs Blogger.

Singur pe lume, de Hector Malot. Rezumat

Singur pe lume. Rémi împreună cu Vitalis

"Singur pe lume" este un roman scris de Hector Malot și publicat în 1878, iar povestea sa captivantă urmărește aventurile unui copil abandonat pe nume Rémi în Franța secolului al XIX-lea. Romanul reprezintă un clasic al literaturii pentru copii și tineri și a fost adaptat în numeroase filme și seriale de televiziune.

Rezumat scurt

Povestea începe în satul Chavanon din Franța, unde Rémi locuia împreună cu mama sa adoptivă, Tușa Barberin. Tatăl adoptiv al lui Rémi, Jérôme Barberin, se întoarce schimbat după un accident și vrea să-l ducă pe Rémi la orfelinat. Tușa Barberin îi dezvăluie lui Rémi că de fapt este un copil găsit și îi promite că nu îl va lăsa la orfelinat.

Într-o zi, Barberin îl duce pe Rémi în sat, unde îl vinde unui bătrân pe nume Vitalis, cu o trupă de artiști ambulanți formată din animale dresate. Cu durere, Rémi este nevoit să plece cu Vitalis, părăsind satul natal pentru totdeauna. Vitalis îl învață treptat să citească, să cânte la harpă și să joace în spectacolele trupei. Ei călătoresc prin Franța, dând reprezentații.

La Toulouse, Vitalis este arestat după ce îl lovește pe un sergent care îl lovise pe Rémi. Rămas singur, Rémi este luat pe un vas de o doamnă englezoaică, Milligan, și de fiul ei bolnav, Arthur, cărora le ține companie cu spectacolele sale. Rémi se atașează de ei.

Când Vitalis este eliberat, îl ia înapoi pe Rémi, care cu greu se desparte de noul său cămin. Ei pornesc spre Paris, unde Vitalis vrea să-l lase la un „padrone”. La Paris, descoperă un om crud, Garofoli, care-și chinuie copiii. Vitalis îl ia pe Rémi de acolo.

Obosiți, ei caută adăpost lângă un gard. Dimineața Rémi îl găsește pe Vitalis mort de frig. Este dus la familia grădinarului Acquin, care îl adoptă. Aici trăiește fericit doi ani, până când tatăl este arestat pentru datorii, iar copiii despărțiți. Rémi pornește singur să-i viziteze pe fiecare.

Pe parcursul călătoriei sale, împreună cu cățelul său Capi, Rémi se re-întâlnește Mattia. Cei doi devin prieteni și formează "trupa lui Rémi". Împreună, ei trec prin numeroase încercări, inclusiv o inundație într-o mină în care se împotmolesc împreună cu alți mineri. 

În căutarea originilor lor, Rémi și Mattia pleacă spre Londra, unde Rémi își regăsește familia, familia Driscoll. Cu toate acestea, el descoperă că aceștia sunt criminali, iar Mattia aude o conversație care dezvăluie un complot împotriva tânărului Arthur, posibilul moștenitor al averii tatălui său decedat. Cei doi băieți hotărăsc să se întoarcă în Franța pentru a o avertiza pe doamna Milligan, mama lui Arthur.

Reveniți în Franța, Rémi și Mattia pornesc în căutarea doamnei Milligan la bordul unei bărci numite Le Cygne. Pe parcurs, o întâlnesc din nou pe Lise, o prietenă a lui Rémi, care călătorește împreună cu o doamă engleză. În cele din urmă, dau de doamna Milligan, iar Rémi descoperă că, de fapt, el este fiul ei pierdut. Mama Barberin, care l-a crescut, este, de asemenea, prezentă. Familia se reunește și Rémi află că este moștenitorul unei mari averi.

La finalul poveștii, trecem peste ani și aflăm că Rémi și Lise s-au căsătorit, Mattia a devenit un celebru violonist, iar Arthur s-a recuperat și s-a căsătorit cu sora lui Mattia, Cristina.

Rezumat pe capitole

Partea întâi

În sat

Povestea începe în satul Chavanon din Franța. Aici Rémi, un băiat găsit pe străzile din Paris în scutece de calitate, locuia în propria familie alături doica sa, Tușa Barberin și soțul acesteia, Jérôme. Rémi nici nu știa că este adoptat.

Jérôme este rănit într-un accident de muncă și rămâne invalid. Pentru a-l ajuta, Tușa Barberin este nevoită să vândă vaca familiei, Roșcata, singura lor avere. Banii de la vânzarea vacii sunt trimiși lui Jérôme, aflat la spital.

Lipsa vacii îi împinge pe Rémi și Tușa Barberin în sărăcie. Cu toate acestea, doica lui Rémi reușește să îi ofere un moment de bucurie de Lăsata Secului, preparând clătite și gogoși. În acea seară sosește neașteptat Jérôme, tatăl adoptiv al lui Rémi.

Barberin

Într-o seară, când Rémi se pregătea de culcare se aud zgomote în bucătărie. Barberin, se întorsese dintr-o călătorie lungă.

El părea schimbat și rece, în special cu Rémi. El îl trata dur pe băiat și vorbea despre intenția de a-l duce pe Rémi la orfelinatul din sat. Rémi asculta șocat conversația lor din pat, fără să se dea de gol că este treaz.

Tușa Barberin îi spuse lui Rémi adevărul despre trecutul său misterios.

Barberin era supărat că situația lor financiară era dificilă și considera că Rémi nu se va descurca ca fermier. El insistă să îl ducă pe băiat la orfelinat, unde alți copii erau constament umiliți.

Deși îi era teamă, Rémi își dădu seama că Tușa Barberin îl iubea ca pe propriul ei fiu și nu îl va lăsa niciodată la orfelinat. Femeia îl liniști că îl va proteja de Barberin și planurile lui.

Trupa lui signor Vitalis

În ziua următoare, Barberin i-a spus lui Remi să își ia pălăria și să îl urmeze. Remi era speriat și a implorat-o pe soția lui Barberin să îl ajute, însă ea i-a făcut semn să asculte.

Au mers împreună spre sat. Pe drum, Remi se gândea să fugă, temându-se unde îl va duce Barberin. Ajungând în sat, au intrat într-o cafenea. Acolo se afla un bătrân ciudat îmbrăcat, pe nume Vitalis, cu un câine și o maimuță.

Vitalis i-a propus lui Barberin să îl închirieze pe Remi pentru a face parte din trupa sa de circ. Barberin era de acord, dorind bani. Remi se temea să nu fie luat de Vitalis. Acesta i-a arătat lui Remi abilitățile câinilor și ale maimuței sale, pentru a-l convinge să se alăture trupei.

Barberin și Vitalis au încheiat în cele din urmă o înțelegere, iar Remi a fost lăsat să se joace în curte până se hotăra soarta sa. La sfârșit, Barberin l-a luat pe Remi acasă, unde îi poruncise să nu spună nimănui despre intenția lui Vitalis de a-l lua în trupa sa de circ.

Casa părintească

Când Rémi se trezește, observă că mama Barberin nu este acasă. El devine suspicios de absența ei neașteptată și se duce în grădină pentru a verifica planta pe care a semănat-o special pentru ea. Acolo este găsit de Barberin, care îl cheamă în casă.

Ajunși în casă, Rémi este șocat să-l vadă pe Vitalis așteptându-l. Barberin i-a vândut lui Vitalis pentru bani. Rémi imploră să rămână, dar Barberin îl amenință cu bătaia. Rémi este forțat să plece cu Vitalis.

Pe drum, Rémi privește în urmă spre casa lui din vârful dealului și plânge după mama lui. La un moment dat, observă boneta albă a mamei Barberin căutându-l disperată prin curte și grădină. Rémi încearcă să o strige, dar prea departe ca să îl audă. Vitalis nu îi dă voie să se întoarcă, așa că Rémi este condus mai departe, lăsând casa din urmă pentru totdeauna.

La drum

Rémi și Vitalis continuă drumul după plecarea din casa lui Barberin. Vitalis îi explică lui Rémi că nu este un om rău și că l-a luat pentru binele lui, deoarece în alt caz ar fi ajuns la orfelinat.

Călătoresc o vreme prin locuri pustii, apoi ajung într-un sat unde nu găsesc adăpost. Sunt nevoiți să doarmă într-un hambar, fără posibilitatea de a face foc. Rémi este obosit și înghețat. Vitalis împarte pâinea între el și câini, aplicând o pedeapsă câinelui Zerbino pentru că a furat o bucată de pâine.

Deși are haine uscate și călduroase de la Vitalis, Rémi nu poate adormi din cauza frigului și tristeții. La un moment dat, câinele Capi se apropie de el și începe să îl lingă și să stea lângă el, făcându-l pe Rémi să se simtă mai bine. Astfel, deși situația lui este dificilă, Rémi găsește măcar un prieten în Capi.

Debutul meu

Rémi și trupa lui Vitalis dau prima reprezentație în piața orașului Ussel.

Dimineața repetă mult spectacolul „Servitorul domnului Sufleţel”, în care Rémi joacă rolul unui băiat de la țară care devine servitorul maimuței Suflețel. Rémi este stresat de debutul său în fața publicului.

La reprezentație, mulțimea se adună curioasă. Câinele Capi face turul publicului cu un taler pentru bacșiș. Apoi începe piesa, în care Rémi trebuie să joace rolul unui prostănac în fața inteligentei maimuțe Suflețel.

Scena este construită astfel încât Rémi face o prostie în fiecare moment, amuzând publicul, în timp ce Suflețel dă dovadă de bun simț. La final, reprezentația are succes, iar Vitalis îl lăudă pe Rémi pentru interpretarea sa, deși acesta a jucat în mod natural, fără talent teatral.

Învăț să citesc

Rémi începe să învețe alfabetul și cititul de la Vitalis, folosind bucăți mici de lemn ca suport. El e motivat și are bucuria să recunoască în cele din urmă literele unei cărți.

Vitalis încearcă să îl învețe și pe câinele Capi alfabetul. Deși Rémi învață mai repede, memoria lui Capi este mai bună. Rémi se simte inferior câinelui și mândru când reușește să citească.

Apoi, Vitalis îl învață pe Rémi și cititul muzicii, tot folosind bucăți de lemn ca suport. Lecțiile sunt dificile și Vitalis se enervează uneori. Rémi devine tot mai pasionat de muzică și își dorește să cânte ca Vitalis.

Progresează încet, având lecții neregulate între deplasările trupei pentru spectacole. Rémi învață cu râvnă, deși educația lui este neobișnuită, mergând pe drum. Se dezvoltă și fizic datorită stilului de viață activ.

Peste munți și prin văi

Rémi și Vitalis călătoresc prin diferite regiuni din sudul Franței, dând spectacole în satele pe care le întâlnesc.

Ajung apoi în Quercy, o regiune foarte săracă și uscată. Petrec noaptea într-un sat numit Labastide-Murat. Aici, Vitalis îi povestește lui Rémi despre Ieohan Murat, un om născut în acel sat care a devenit ulterior rege al Neapolului.

Rémi este surprins să audă că Vitalis l-a cunoscut personal pe rege. Se întreabă ce funcție importante avusese în trecut Vitalis, dat fiind că îi spune că ar fi putut ajunge sus în ierarhia societății.

Curiozitatea lui Rémi crește și vrea să afle mai multe despre trecutul stăpânului său. Observă că acesta știe mult mai multe decât persoanele din satul unde a trăit Rémi. Acum încearcă să înțeleagă cum a ajuns Vitalis în situația actuală.

Uriașul cu cizme de șapte poște

Rémi și Vitalis continuă drumul prin sudul Franței, trecând prin regiunea Bordeaux și admirând peisajele. Ajung apoi într-o zonă vastă numită lande, acoperită doar de iarbă și ferigi.

Pe măsură ce înaintează pe drumul ce pare fără sfârșit, Rémi devine din ce în ce mai trist și deprimat. Vitalis îi spune că până seara vor ajunge într-un sat, dar se înnoptează fără să-l găsească.

Curios să vadă dacă zărește vreo lumină, Rémi urcă singur pe un deal, însă devine brusc speriat de cum arată lucrurile în beznă. Observă apoi o umbră mare care se apropie de el săltând.

Înspăimântat, Rémi fuge înapoi la Vitalis, crezând că este urmărit de o fiară. Ajunge însă față în față cu un bărbat uriaș, îmbrăcat în blăni, pe care Vitalis îl ia la discuție. Află apoi că bărbatul mergea pe picioroange, explicând apariția nefirească.

În fața justiției

Vitalis și Rémi continuă să dea reprezentații în orașul Toulouse. Sergentul de poliție nu îi agreează și încearcă să îi alunge.

Într-o zi, sergentul îl lovește pe Rémi, iar Vitalis intervine, lovindu-l la rândul lui pe sergent. Este arestat și dus în tribunal pentru acte de violență.

La proces, Vitalis recunoaște că l-a lovit pe sergent, dar doar după ce acesta îl lovise prima dată pe Rémi. Sergentul îi acuză că l-au jignit și batjocorit.

Rémi, speriat de tribunal, se ascunde inițial, dar apoi iese să-l vadă pe Vitalis. Deși publicul îl susține pe Vitalis, acesta este condamnat la două luni de închisoare.

Rémi rămâne singur și neajutorat, trebuind să se descurce fără tutorele său în perioada următoare.

Pe vas

Rémi rămâne singur după ce Vitalis este arestat. Își duce trupa de animale pe lângă un canal, încercând să câștige bani pentru mâncare.

Ei cântă și dansează pentru a trece timpul. Sunt observați de o doamnă și un băiat bolnav pe un vas ce trecea pe lângă ei.

Băiatul, Arthur, îi aplaudă și-i invită să urce pe vas. Doamna le oferă mâncare, deoarece Rémi le mărturisise că nu au mâncat. Ea îi propune să rămână pe vas, unde Rémi să-i distreze pe Arthur și doamnă cu cântatul și trupa lui.

Rémi acceptă cu recunoștință propunerea generoasă, înțelegând că va avea astfel grijă de nevoile lui și ale trupei sale pe perioada detenției lui Vitalis. Astfel găsește un nou cămin temporar pe vasul plimbăreț.

Primul meu prieten

Pe vas călătorește o familie formată din doamna Milligan, o văduvă englezoaică, și fiul ei bolnav Arthur.

Doamna Milligan s-a mutat pe vas pentru a-și putea muta fiul bolnav de la o cameră la alta, în funcție de condițiile meteo, în scop terapeutic. Vasul este amenajat ca o casă plutitoare, având salon, camere și bucătărie.

Inițial, Rémi este angajat ca dresor al animalelor sale pentru a-l distra pe Arthur. Însă el îl ajută curând pe Arthur să învețe o fabulă pe care acesta nu o înțelegea. Rémi îi explică modul în care poate vizualiza scena din fabulă pentru a o reține mai ușor. Arthur învață astfel fabula foarte repede.

Mama lui este plăcut surprinsă de progresul lui și Rémi devine din ce în ce mai apropiat de Arthur, ca un frate pentru el. Cei doi petrec timpul plăcut, ascultând povești seara în salon sau cântând la harpă. Rémi se bucură de afecțiunea doamnei Milligan și a lui Arthur, după ce fusese singur mult timp.

Copil găsit

Rémi începe să se gândească cu tristețe la momentul în care va trebui să se despartă de doamna Milligan, Arthur și de viața confortabilă de pe vasul Lebăda, atunci când stăpânul său Vitalis va ieși din închisoare.

El îi mărturisește doamnei Milligan această îngrijorare. Ea îi propune atunci să rămână alături de ei, cu condiția să obțină acordul atât al lui Rémi, cât și al stăpânului său Vitalis.

Rémi este fericit de această propunere, însă se îngrozește la gândul că doamna Milligan va trebui să-i consulte și pe părinții săi, de vreme ce el este de fapt un copil găsit.

Vitalis sosește și pare că acceptă în principiu propunerea, însă în cele din urmă îi spune doamnei Milligan că Rémi îi este necesar și nu își va ceda drepturile asupra lui.

Rémi își iau rămas bun cu durere de la Arthur și doamna Milligan, la care se atașase foarte mult, și pornește din nou pe drum alături de Vitalis. El regretă că a fost nevoit să plece din cauza fricii sale de a-și dezvălui adevărata sa origine.

Zăpadă și lupi

Rémi și Vitalis se adăpostesc de viscol într-o colibă din pădure. Noaptea, Rémi adoarme fără să supravegheze focul și îi lasă pe cei doi câini ai lui, Zerbino și Dolce, să iasă afară.

După ce se trezesc, aud lătratul lui Capi și urletele lui Dolce. Înțeleg că au fost atacați de lupi. Îi caută în zadar, găsind doar urme de sânge pe zăpadă.

Apoi își dau seama că și maimuța Suflețel lipsește. Îl găsesc înghețat într-un copac, Rémi urcă să-l coboare.

Dimineața, lumina zilei le dezvăluie clar urmele: Zerbino și Dolce au fost uciși de lupi și duși de aceștia. Rémi se simte vinovat pentru pierderea prietenilor săi, pe care i-ar fi putut proteja dacă ar fi rămas treaz să păzească focul, speriind astfel lupii.

Se simte vinovat și trist pentru moartea celor doi câini, de care se atașase foarte mult.

Domnul Suflețel

Starea de sănătate a lui Suflețel se înrăutățește din cauza răcelii contractate. Vitalis îl consultă pe un medic din sat care îi pune un diagnostic de pneumonie.

Rémi îl îngrijește devotat pe Suflețel, însă banii se termină. Pentru a plăti cazarea, Vitalis organizează un spectacol improvizat în șura unei gospodării.

Spectacolul nu este apreciat la justa sa valoare de public. Cu toate acestea, o doamnă frumoasă îi apreciază cântecele lui Vitalis și donează o sumă importantă.

Întors în cameră, Rémi constată că Suflețel a decedat în timp ce dormea. Moartea lui îi provoacă lui Vitalis un sentiment de vinovăție pentru pierderea celor trei prieteni de companie.

Sosirea la Paris

Rémi și Vitalis continuă drumul spre Paris, întâmpinând geruri aspre și ploi. Băiatul se simte singur fără prietenii pierduți și se întreabă cu neliniște ce vor face la Paris.

Ajungând într-un sat de lângă capitală, Vitalis îi spune că se vor despărți la Paris pentru iarnă. Rémi se teme că va rămâne singur, însă Vitalis îi explică planul: va lăsa băiatul la un padrone care să îl învețe să cânte, în timp ce el va căuta să predea lecții de muzică.

Intrând în Paris, Rémi este dezamăgit să descopere o capitală murdară și săracă, departe de minunile imaginate. Este trist la gândul despărțirii de Vitalis, singura persoană dragă.

Se teme că va rămâne mereu singur, fără o familie stabilă. Viitorul îi este incert, dat fiind că va fi lăsat sub îngrijirea unui străin.

Un padrone din strada Lourcine

Vitalis îl duce pe Remi la Garofoli, un om care are în grijă copii pe care îi pune să cerșească în schimbul unor sume stabilite.

Acolo îl întâlnește pe Mattia, un băiat bolnav și slab care este nepotul lui Garofoli. Mattia îi povestește lui Remi despre chinurile la care este supus de unchiul său - bătăi, foame - și despre dorința lui de a se îmbolnăvi grav pentru a fi trimis la spital.

Când sosește Garofoli, îi pedepsește crunt pe copiii care nu au adus banii ceruți, biciuindu-i. Remi este îngrozit. Intervine însă Vitalis care îi smulge biciul și îl amenință pe Garofoli că îl va denunța.

Garofoli îl șantajează la rândul său pe Vitalis, amintindu-i de un secret din trecut care l-ar face să se rușineze. Până la urmă, Vitalis pleacă împreună cu Remi, luându-l de acolo.

Carierele de piatră de la Gentilly

Rémi și Vitalis continua drumul spre carierele de piatră de la Gentilly, unde acesta din urmă spera să găsească adăpost pentru noapte.

Călătoresc în frig și întuneric, Vitalis slăbind din ce în ce mai tare. Ajung într-un câmp deschis și se rătăcesc, neputând găsi intrarea în carieră.

Vitalis se simte pe moarte de oboseală și frig. Se opresc lângă un gard și se adăpostesc sub câteva paie, alături de Rémi și Capi.

Vitalis se stinge treptat din viață în timp ce stă întins lângă gardul unde se odihniseră, epuizat fiind de frig și oboseală. Rémi adoarme și se trezește găsindu-l deja fără suflare.

Liza

Grădinarul și cei doi copii îi găsesc în zori și-i duc la locuința lor, în timp ce Rémi rămâne în stare de șoc. Agentul de poliție este chemat pentru a investiga cazul și îl interoghează pe băiat pentru detalii.

Grădinarului Pierre Acquin are patru copii: Alexis, Benjamin, Etiennette și Liza, care este mută. Remi acceptă să rămână cu familia Acquin și își găsește acolo o nouă familie. Deși nu sunt frații lui de sânge, Remi speră să se împrietenească cu ei.

Liza, deși mută, reușește să comunice prin mimică și gesturi. Ea îl înduioșează pe Remi, care o consideră ca pe o soră.

Remi află că Vitalis era de fapt un faimos cântăreț de operă, Carlo Balzani. După ce și-a pierdut vocea, și-a schimbat numele în Vitalis și a devenit dresor de câini ca să poată trăi, păstrându-și trecutul secret.

Grădinar

După moartea lui Vitalis, Remi rămâne bolnav de pneumonie din cauza frigului suferit în noaptea aceea. Este îngrijit de familia grădinarului Acquin, în special de fata cea mare, Etiennette.

După ce își revine, Remi începe să muncească în grădina lor, învățând meseria de grădinar. El se simte parte din familie alături de frații Alexis, Benjamin și de surorile Etiennette și Liza.

Duminica cântă la harpă și dansează cu ei. În timpul iernii citește cărțile grădinarului și o învață și pe Liza să citească și să deseneze. Astfel, timp de doi ani, Remi este fericit în noua lui familie. Dar o catastrofă este pe cale să-i schimbe viața încă o dată.

Familia împrăștiată

După ce tatăl lui Remi, grădinarul Acquin, este arestat pentru datorii, copiii rămân singuri. Mătușa Catherine vine să aibă grijă de ei și decide să-i trimită pe fiecare la rude diferite. Astfel, Liza merge la mătușa Catherine, Alexis la un unchi miner, Benjamin la un unchi grădinar, iar Etiennette la o mătușă.

Doar Remi nu are pe nimeni, deși copiii îl consideră ca pe fratele lor. El hotărăște atunci să plece singur cu harpa, ca să-i viziteze pe fiecare dintre ei, pentru a nu se despărți complet. Înainte de plecare, fiecare dintre copii îi face un cadou simbolic lui Remi.

A doua zi dimineața, toți pleacă cu o birjă, iar Remi rămâne singur. El pornește la drum cu harpa și cu câinele Capi, hotărât să-și viziteze frații adoptivi pe rând. Deși despărțirea este dureroasă, Remi pornește încrezător într-o nouă viață.

Partea a II-a va urma...

Ecranizări

Cartea "Singur pe lune" scrisă a avut mai multe adaptări și ecranizări. Printre acestea se numără filme și seriale de televiziune în țări precum Franța, Italia, Japonia ș.a. De asemenea, au fost realizate și versiuni sub formă de benzi desenate, iar una dintre ele a fost prepublicată în revista olandeză Donald Duck. De-a lungul timpului, cartea a fost adaptată într-o varietate de forme media pentru a aduce povestea lui Rémi și aventurile sale pe ecran și în alte forme de divertisment.

Vă invităm să urmăriți una din cele mai recente și frumoase ecranizări de succes "Rémi sans famille