Categorii

Adina Popescu (1) adolescență (2) al doilea război mondial (5) Alex Moldovan (1) animale (6) Anton Holban (1) aventură (19) Barbu Ștefănescu Delavrancea (2) basm (9) biografie (4) Camil Petrescu (3) Cezar Petrescu (1) clasic (54) comedie (5) contemporană (5) copilărie (1) Daniel Defoe (1) distopie (3) dragoste (2) dramă (2) E.B. White (1) Éric-Emmanuel Schmitt (1) fantezie (9) Ficțiune (51) Ficțiune istorică (5) filosofie (1) Filozofie (1) fisa de lectura (10) Florin Bican (1) Gala Galaction (1) George Călinescu (2) gotic (1) Grigore Băjenaru (1) groază (1) holocaust (2) ioan slavici (3) Ioana Pârvulescu. (1) ion creanga (5) Ion Luca Caragiale (6) Ion Minulescu (1) Ionel Teodoreanu (4) istorie (8) J. D. Salinger (1) Jack London (1) Jennifer Anne Nielsen (1) Jules Vernes (2) la Medeleni (3) Lewiss Carroll (1) literatură franceză (2) Literatură românească (54) Liviu Rebreanu (2) Lois Lowry (1) Lucian Blaga (1) Marin Preda (2) Marin Sorescu (1) Mark Twain (1) Mateiu Caragiale (1) Mihai Eminescu (2) Mihail Drumeș (1) Mihail Sadoveanu (4) Mimi Thebo (1) minunea (1) mircea eliade (3) Mircea Sântimbreanu (1) mister (3) mitologie (1) motivaționale (1) Neil Gaiman (1) non-ficțiune (3) nuvelă (6) Paulo Coelho (1) pentru copii (20) petre ispirescu (3) poezie (2) povestiri scurte (1) psihologie (1) război (7) Roald Dahl (2) roman (16) romantism (1) romanță (2) sci-fi (2) sec. XIX (1) SF (1) Spiritualitate (1) teatru (7) tineri (1) Tom Sawyer (1) umor (7) Vasile Alecsandri (1) Veronica D. Niculescu (2) Victor Ion Popa (1) Wiliam Golding (1)
© Rezumate cărți 2023. Un produs Blogger.

"Apus de soare" de Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Rezumat

Ștefan cel Mare la apusul vieții

Drama prezintă ultimele zile din viața lui Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Acțiunea începe în toamna anului 1504, când Ștefan, grav bolnav, se întoarce la Suceava după o campanie militară în Pocuția. El este hotărât să-și numească urmaș la domnie pe fiul său Bogdan.

Rezumat scurt

Piesa prezintă ultimele zile din viața lui Ștefan cel Mare. Domnitorul este grav bolnav, cu un picior infectat. Soția sa, doamna Maria, este îngrijorată pentru soarta lui și a țării. Fiul lor, Bogdan, trebuie să preia tronul, dar este tânăr și lipsit de experiență.

Ștefan încearcă să-și asigure succesiunea fiului său Bogdan, în pofida uneltirilor unor boieri care vor să pună pe tron nepotul Alexandru, Ștefăniță. Prin amintiri aflăm despre trecutul glorios al lui Ștefan ca mare comandant de oști.

Oana, o fată crescută la curte, este de fapt copilul nelegitim al lui Ștefan cu o pescăriță. Ștefan îi mărturisește adevărata identitate înainte de a muri. Între timp, Petru Rareș, prietenul fiului său, s-a îndrăgostit de Oana și vrea să se căsătorească cu ea.

În final, Ștefan moare în brațele Oanei, după ce reușește să-l instaleze pe fiul său Bogdan ca urmaș la domnie.

Rezumat pe acte

În actul întâi sunt prezentați curtenii de la castelul din Suceava, printre care și fata Oana, crescută și ocrotită de doamna Maria. Ștefan sosește bolnav și epuizat, sprijinit de soția sa. Deși bolnav, el rămâne hotărât să apere Pocuția de pretențiile polonezilor. Convocă sfatul boierilor și își anunță planurile.

În actul al doilea, doamna Maria și curtenele își fac griji pentru starea de sănătate a lui Ștefan. Acesta sosește însoțit de oșteni. Deși epuizat, el rămâne vigilent și observă complotul pus la cale de unii boieri împotriva sa. Îl numește pe Bogdan să-l înlocuiască, spre nemulțumirea complotiștilor care îl preferau pe nepotul său Ștefăniță.

Actul al treilea prezintă chinurile fizice prin care trece Ștefan, supus tratamentelor dure ale doctorilor pentru piciorul bolnav. El îndură totul cu stoicism. În dialogul cu Oana, o recunoaște drept propria fiică, născută dintr-o relație anterioară. Când aude strigătele mulțimii care îl vrea pe Ștefăniță domn, Ștefan iese hotărât să-l pedepsească pe trădătorul Ulea.

În ultimul act, Ștefan zace pe patul de moarte. Chinuit, își ia rămas bun de la cei dragi. Aude din nou strigătele mulțimii și, într-un ultim efort, iese să-i pedepsească pe trădători. Îl ucide pe Ulea, dar cade extenuat. Bogdan vine să fie uns domn, iar Ștefan își dă obștescul sfârșit în brațele Oanei, recunoscând-o în ultimele clipe.

Astfel, piesa prezintă drama interioară a lui Ștefan cel Mare în ultimele zile de viață, confruntat cu trădarea apropiaților și cu propria decădere fizică. Spiritul său rămâne însă neînfrânt până la sfârșit. Opera surprinde complexa personalitate a domnitorului Moldovei și importantele sale realizări istorice.

Personaje principale:

  • Ștefan cel Mare - domnitorul Moldovei, protagonistul piesei, este prezentat ca un conducător înțelept și viteaz dar care acum la bătrânețe este bolnav și își simte sfârșitul apropiindu-se
  • Doamna Maria - soția lui Ștefan, îngrijorată de starea lui și de viitorul țării după moartea lui
  • Bogdan - fiul lui Ștefan și al Mariei, urmașul la tron, este prezentat ca un tânăr talentat dar lipsit de experiență
  • Oana - fată crescută la curtea doamnei Maria, este de fapt copil nelegitim al lui Ștefan
  • Petru Rareș - căpitan de oști, prieten apropiat al lui Bogdan, îndrăgostit de Oana

Teme principale:

  • Trecerea timpului și apropierea morții: Ștefan este conștient că sfârșitul este aproape, simte că puterile îl părăsesc. Lupta cu propria decădere fizică.
  • Succesiunea la tron: grija pentru viitorul țării după moartea sa, dorința ca fiul său Bogdan să îi urmeze la domnie.
  • Iubirile și copiii din afara căsătoriei: Oana este revelată ca fiind copilul lui Ștefan cu o femeie din popor.
  • Trecutul glorios al lui Ștefan cel Mare: prin flashback-uri și amintiri este evocată viața sa de viteaz conducător de oști.
  • Lupta pentru putere: uneltirile boierilor care vor să numească un alt urmaș la tron.

Autorul evocă magnific epoca lui Ștefan cel Mare, dar și declinul fizic al bătrânului domnitor. Piesa surprinde admirabil psihologia personajelor și tensiunile politice ale vremii. Este o operă valoroasă care aduce un omagiu marelui conducător moldovean.