Basmul "Zâna munților" de Petre Ispirescu ne poartă într-o lume fermecată de povești și ne dezvăluie o frumoasă poveste de dragoste.
Publicat în anul 1872, acest basm se înscrie în seria celor 15 povești culese de Petre Ispirescu de la poporul român și tipărite în volumul "Legendele sau basmele românilor". Scriitorul a reușit să surprindă savoarea limbajului popular și farmecul narațiunilor fantastice auzite din bătrâni.
Acțiunea basmului are loc într-un timp și spațiu indeterminate, specific poveștilor populare, undeva într-o împărăție fabuloasă, printre munți înalți și codri întunecați. Aici avem parte de întâmplări miraculoase, transformări misterioase și personaje supranaturale.
Protagoniștii sunt feciorul unui puternic împărat și o zână a munților de o frumusețe răpitoare. Cei doi tineri se îndrăgostesc la prima vedere, deși provin din lumi diferite. Povestea urmărește încercările lor de a fi împreună în ciuda piedicilor și ne dezvăluie că dragostea sinceră poate învinge orice obstacol.
Vă invit acum să pășim cu încredere în lumea fermecată a acestui basm romantic și să descoperim împreună taina iubirii dintre feciorul de împărat și zâna cea frumoasă.
Rezumat
În acest basm fermecător, Petre Ispirescu ne spune povestea de dragoste dintre feciorul unui puternic împărat și o zână a munților.
La început, suntem introduși în regatul unui împărat viteaz și înțelept, care conducea cu mână dreaptă și era respectat de toți vecinii pentru judecățile lui drepte. Chip blând, dar privire aspră, glas domol, dar cuvânt hotărât - așa era împăratul, stâlp de sprijin al întregii țări. Acestui conducător iubit i se naște un fiu, spre marea lui și a curtenilor bucurie. Copilul crește sănătos și frumos ca un trandafir înflorit. De mic dă dovadă de inteligență vie și învață repede de la dascăli, uimindu-i cu rapiditatea cu care stăpânește științele vremii. Când ajunge adolescent, tatăl său îl trimite să învețe vânătoarea de la un vestiți vânător al curții.
Într-o zi, mergând singur la vânătoare în codrii întunecați, feciorul de împărat rănește o turturică. Pasărea cea gingașă era însă de fapt Zâna Munților, care se îndrăgostise de frumusețea tânărului și încerca astfel să-i atragă atenția. După această întâmplare, feciorul de împărat se întristează fără motiv. Inima îi este grea, parcă presimțind că iubirea îi bate la ușă.
Curând, la curtea împărătească sosește o tânără săracă și se angajează gainăreasa. Ea își face treaba cu multă tragere de inimă, iar blânda împărăteasă o laudă mereu pentru hărnicie. Când feciorul de împărat o vede, simte o atracție puternică față de ea, ca și cum s-ar fi mai întâlnit. Timid din fire, nu îndrăznește însă să-i destăinuie sentimentele ce-l macină.
La scurt timp, feciorul de împărat este invitat la nunta fiului unui puternic împărat vecin. Acolo apare o fată necunoscută, îmbrăcată într-o rochie de mătase fină, lucrată cu migală. Frumusețea ei era orbitoare. Ea dansează toată seara doar cu feciorul de împărat, șoptindu-i vorbe dulci la ureche. La sfârșitul petrecerii, fata dispare ca prin farmec. Același lucru misterios se întâmplă și la a doua nuntă la care participă feciorul de împărat.
Tânărul se îmbolnăvește de dorul fetei care îi furase inima. Pentru a o găsi, pune să se încerce toate femeile din împărăție cu un pantof pe care fata îl pierduse într-o capcană cu smoală pusă de el. Pantoful de aur și argint se potrivește gainăresei de la curte, care mărturisește sfioasă că ea este de fapt zâna cea frumoasă. Dragostea a învins!
Ea renunță la puterile de zână pentru a se căsători cu feciorul de împărat. Cei doi trăiesc fericiți mulți ani, până ce preiau împărăția de la bătrânul împărat. Iubirea lor rămâne veșnică, ca în cele mai frumoase basme.
Tema și ideile principale
Basmul "Zâna munților" de Petre Ispirescu este o frumoasă poveste care ne vorbește despre puterea iubirii și despre importanța de a-ți urma inima, chiar și atunci când asta înseamnă să renunți la anumite avantaje.
Tema centrală a basmului este dragostea care învinge orice piedică. Deși erau din lumi diferite, feciorul de împărat și Zâna Munților s-au îndrăgostit unul de celălalt la prima vedere. Sentimentul lor a fost atât de puternic, încât Zâna a fost dispusă să renunțe la puterile ei magice pentru a trăi alături de iubitul ei muritor. Această decizie simbolizează sacrificiul pe care adesea trebuie să-l facem în numele iubirii.
O altă idee importantă este că trebuie să ne urmăm inima, chiar dacă asta ne scoate din zona de confort. La început, Zâna se mulțumea doar să-l admire pe tânărul împărat de departe, transformându-se în turturică. Abia când ajunge să lucreze ca simplă gainăreasă la curte îndrăznește să se apropie cu adevărat de el. Deși inițial s-a simțit rușinată și s-a temut de reacția celor din jur, dragostea ei sinceră a învins în final.
Basmul ne învață să nu ne fie teamă să luptăm pentru ceea ce ne dorim cu adevărat, chiar dacă asta înseamnă să întâmpinăm obstacole. Feciorul de împărat a făcut tot posibilul să o găsească pe fata de care se îndrăgostise - a călătorit de la o nuntă la alta, a pus capcane cu smoală, a încercat pantoful la toate femeile din împărăție. Hotărârea lui de a-și găsi iubirea este exemplară.
Caracterizarea personajelor principale
Personajele principale din basmul "Zâna munților" sunt complex conturate și ne învăță multe prin acțiunile lor. Haideți să le analizăm pe rând:
Zâna munților este protagonistul feminin, o ființă supranaturală care trăiește în natură. Ea este descrisă ca fiind de o frumusețe răpitoare, care a atras privirea tuturor la nunțile la care a participat. Dincolo de aparențe însă, Zâna are un suflet sensibil și o inimă plină de iubire. Ea se îndrăgostește la prima vedere de Feciorul de împărat și este dispusă să facă orice sacrificiu pentru a fi alături de el. Deși la început ezită și se mulțumește doar să-l privească de departe, curând îndrăznește să se apropie de el, lucrând ca simplă gainăreasă la curte. Zâna dă dovadă de curaj și hotărâre atunci când renunță definitiv la puterile ei magice pentru a trăi ca muritoare lângă iubitul ei. Ea preferă dragostea sinceră în locul unei existențe solitare de zână.
Feciorul de împărat, protagonistul masculin, este fiul unui împărat înțelept și viteaz. El moștenește calitățile tatălui său - este descris ca fiind inteligent, frumos și talentat. Inițial, este concentrat pe învățătură și pe dezvoltarea abilităților sale. Întâlnirea cu Zâna îi trezește însă sentimente necunoscute până atunci. Deși la început este confuz și nu își explică atracția pe care o simte, curând își dă seama că s-a îndrăgostit. Pentru a o găsi pe aleasa inimii lui, Feciorul de împărat dă dovadă de tenacitate - călătorește de la o nuntă la alta și pune la cale un șiretlic cu pantoful de cleștar. Hotărârea lui de a-și găsi iubirea este răsplătită atunci când în sfârșit o regăsește pe Zână. Împreună trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.
